Când era zăpada cât casa prin București și pe trotuar se circula pe o potecuță cu un singur sens, atunci când mă intersectam cu cineva din sens opus îi acordam prioritate, punând un picior în afara cărării, aducă în zapadă. O făceam din politețe, din bun simț, civilizație… Dar nimeni nu-mi repeta gestul!
La un moment dat am zis să fac un test și să nu mă dau la o parte. Am avut proasta inspirație să fac testul cu o cucoană care și-a făcut brațul scut și era să mă arunce cu totul în zăpadă… Am rămas oarecum șocat, dar nu am reacționat (dacă mă lua și la bătaie?). M-am întors după secunde bune și cucoana ajunsese la toneta de ziare ca să-și ia Click-ul …
Concluzia: nu ne mai pasă de semenii noștri, dar ne pasă de ”caricaturile” din Click!
La fel mi se intampla si mie,mereu ii las pe ceilalti sa treaca si m-am saturat.Dar mi-e frica sa nu patesc ca si tine! :))