Despre incapacitatea statului, respectiv a guvernului Boc nu cred ca mai are rost sa vorbim. La fel si despre tva-ul nesimtit care se aplica in acest moment.

Dar are rost sa vorbim despre faptul ca micii comercianti ruleaza afaceri de peste 15-20 miliarde de euro anual. Iar statul pierde cateva miliarde bune in fiecare an. Se spune ca acesti bani ar putea acoperi foarte usor deficitul bugetului de pensii.

Micii comercianti nu au obiceiul de a da bonuri, ci trebuie sa cerem noi bonul respectiv. Inainte de a vorbi despre obligatia morala de a cere bon fiscal, trebuie sa stim ca este si o obligatie legala(HG nr.479/2003):

(1) Clienţii sunt obligaţi să solicite bonurile fiscale şi să le prezinte la cerere organelor de control.
(2) Utilizatorii aparatelor de marcat eletronice fiscale sunt obligaţi să afişeze la loc vizibil, inclusiv la locul de amplasare a aparatelor, în cazul în care clientii au acces în unitate, anunţuri de atenţionare a clienţilor cu privire la obligaţia acestora de a solicita şi de a păstra bonul fiscal pentru prezentarea acestuia la un eventual control.

Din proprie experienta am observat ca atunci cand cer bon fiscal, vanzatorul continua sa fie amabil si lasa impresia ca a uitat sa-mi dea bonul respectiv. Ideea este ca uita de fiecare data cand are ocazia, de parca ar avea Alzheimer. Noi cetatenii putem fi doctorii acestui sindrom. Daca 10 cumparatori cer bon fiscal, celui de-al 11-lea cumparator i se va oferi bonul fiscal fara sa-l ceara.

Stiu, la romani este mai greu cu constiinta civica, dar merita incercat, mai ales ca nu e greu sa zici: “Imi dati si bonul, va rog!”, “Multumesc. Sa aveti o zi buna!”.

Probabil ca vor fi si oameni care vor strange bonuri pentru a fi recompensati. Nu-i nimic, sa se duca si cu bonurile de 1 leu, dar macar sa le intre in reflex sa spuna “Imi dati si bonul, va rog!”.